Tag: deratizare

Deratizarea reprezinta o serie de masuri aplicate in scopul distrugerii rozatoarelor daunatoare: soareci, sobolani, harciogi, popandai care sunt direct raspunzatori in transmiterea unor agenti patogeni atat la om cat si la animale. Astfel acestia pot determina aparitia unor boli ca: ciuma, trichineloza, malaria, turbarea, toxiinfectiile alimentare, leptospiroza, febra aftoasa, bruceloza, gastroenteritele, salmonela, etc.

Aceste boli pot fi transmise prin contact cu suprafetele infestate, populate de catre rozatoare sau printr-o gazda intermediara infestata in urma ingerarii sau contactului cu aceste rozatoare cum ar fi: pisicile, cainii, oile, porcii si pasarile etc.

Reprezentand o treime din fauna globului pamantesc, rozatoarele sunt mamiferele cele mai numeroase si raspandite datorita maturitatii sexuale timpurii (intre doua si trei luni), perioade de gestatii scurte (intre 16 si 20 zile); cu un numar mare de pui la fatare (intre 6 si 12), existand posibilitatea de reproducere a primelor generatii chiar in primul an de viata. Longevitatea este de 4-5 ani, harciogul atingand chiar 10 ani.

Lucrarile de deratizare

Se pot efectua preventiv sau curativ in scopul eliminarii definitive a razatoarelor, pe o perioada cat mai indelungata de timp, atat pe suprafata tratata, cat si in imprejurimile acesteia, pe o arie cat mai extinsa.

Cu cat suprafata supusa spre deratizare este mai mare, eficienta lucrarilor dederatizare vor atinge o durata mai mare de timp.

Momeala toxica folosita pentru deratizare se va amplasa in statii speciale de intoxicare din plastic prevazute cu chei, avand un nivel maxim de siguranta pentru a evita eventualele accidente, fiind imposibila sustragerea materialului toxic de catre animalele domestice si conferind protectie impotriva intemperiilor, momeala pastrandu-se pe perioade indelungate.

In alimentatia publica (brutarii, patiserii, alimentari, ABC-uri, baruri, pensiuni, restaurante, hoteluri, etc.) pentru deratizare la interior se vor folosi capcane non-toxice pentru inlaturarea cat mai rapida a eventualelor rozatoare prezente in aceste spatii.

De ce trebuie sa facem deratizare?

In afara pagubelor economice, rozatoarele pot fi considerate ca purtatori de germeni si vectori principali, in transmiterea a numeroase boli infecto-contagioase deosebit de grave, dintre care unele transmisibile la oameni, cum sunt: tularemia, trichineloza, leptospiroza, bruceloza, icterul infectios, antraxul, rujetul, ricketsiozele, toxinfectiile alimentare, pseudopesta aviara, pesta porcina, turbarea, teniazele etc. Prin particularitatile, mobilitatea si frecventa lor excesiva, rozatoarele reprezinta vectori permanenti si contribuie in mare masura la diseminarea pe scara larga a infectiilor, la transportul si la largirea focarelor naturale de boala.

Cand si unde trebuie efectuata deratizarea?

Pe parcursul anului si cu o intensitate mai mare primavara si toamna, cand resursele de hrana din zona culturilor agricole se imputineaza si temperaturile exterioare devin tot mai coborate. Majoritatea rozatoarelor au regim variat de hrana, chiaromnivor, insusire care le permite sa se adapteze usor la cele mai diferite surse de hrana.

In mediul urban, acolo unde rozatoarele se adapteaza cu mare usurinta se impune efectuarea permanenta de deratizari, mai ales in spatiile ce le ofera conditii prielnice de dezvoltare, cum ar fi: subsolurile tehnice ale cladirilor, retelele de canalizare, depozitele alimentare, unitatile de productie alimentara sau farmaceutica, zonele de depozitare a deseurilor s.a.

 

free vectors